„Nimic mai frumos și mai interesant în viața unui popor ca femeia, cel mai principal factor conservator al națiunei. Pornind de la Cornelia matroana și până la cea mai modestă țărancă dintr-o țărișoară oarecare, femeia poartă un nimb deasupra capului, un nimb nevăzut ca și parfumul florilor. Nu vom cita cazuri când împărății glorioase au fost scăpate în ceasul rău de o femeie. Ne-am propus să prindem în două trăsături de condeiu femeile din România Nouă.
S-a dovedit și oricine știe, că românca cea mai visătoare e moldoveanca. Cu mișcări de andaluză, această spaniolă a orientului, întrunește toate grațiile capriciului.
E supărăcioasă și dacă-i displaci cu ceva ea se răzbună foarte iute. Are însă o calitate mare. Uită repede chiar și amorul.
Dacă i-ai făcut un rău să te aștepți la răsplată grabnică.
În majoritatea cazurilor e frumoasă și asta o știe și vrea să o arate când vine la București în plimbare.
Munteanca, aici avem puțin de furcă pentru că munteanca de la oraș, este cea mai complexă româncă. Adăpată poate prea mult de la fântânile occidentului ca să nu zic romanele Parisului, îți face impresia unui fermecător propagandist de franțuzisme.
Femeia din Muntenia în general este foarte generoasă și harnică atunci când simte că bărbatul este în apropierea casei.
Pentru români munteanca este expresia luxului, femeia care își iubește chiar exagerat copii deservind până la un punct educația și în sfârșit femeia cu tendințe vădite de cultură. De cum treci Carpații și dai cu ochii de Ardeal se schimbă toată atmosfera în ce privește femeia.
Aici s-a isprăvit sau cu un alt cuvânt: până aci! Este vorba de ardeleancă: parcă simt deasupra capului o sabie. Oricum voi cuteza să-i prind cel puțin măcar profilul sufletesc. De la prima ochire e rece, solemnă și controlată chiar la mers. Are suflet însă foarte rar îl exteriorizează. Înțelege cele mai grele susceptibilități dar nu se obosește să dea imediat replica și are în toată formă o demnă atitudine de gheață”. [„Patria”, Anul I, nr.199, Cluj, 26 octombrie 1919]
Clujul de ieri este rubrică realizată de istoricul clujean Felix Ostrovschi.
